leri, în timp ce o duceam pe fiica mea la școală, am asistat la o scenă destul de bizară – în fața noastră mergeau doi copii. Ambii stăteau cu ochii în telefon, inclusiv atunci când au trecut strada. Nici măcar nu au schițat vreun gest să privească spre mașini.
Sincer, mi s-a făcut pielea de găină. Și mi-am adus aminte de un titlu pe care l-am citit într-un ziar britanic: ‘să-i dai unui copil un smart-phone e ca și cum i-ai da o linie de cocaină’.
Continue reading
‘Gata, nu se mai poate, de mâine slăbesc! Nu îmi mai vin hainele, nu îmi place ce văd în oglindă! De mâine mă apuc!’ Și mâine se transformă în poimâine!
Și poimâine se transformă în luni, luni se transformă în marți… și mai bagi o pizza, de nervi și din sete de răzbunare… pe tine; marți se transformă în joi, joi ai o ieșire la un vin cu prietenii; apoi vine week-end-ul și ieși la club, sâmbătă bagi un burger la restaurant, iar duminică stingi totul cu niște beri… așa, pe chill, cum s-ar spune.
Continue reading
– Mami, unde e tati?
– Tati are treabă și vine târziu, dar te iubește!
Am trăit asta pe pielea mea. Până când tati n-a mai venit deloc!
Și uite așa, de la: ‘tati are treabă și vine târziu’, s-a ajuns la: ‘tati a plecat la alta!’
Mai târziu, când am început să înțeleg cum stau lucrurile și am putut vorbi fără ascunzișuri cu mama, am auzit următoarea formulare: ‘i-a sucit mințile o colegă de la birou. I-a pus-o pe față și…’
Continue reading
‘Care a fost cea mai mare problemă cu care v-ați confruntat după despărțire/divorț?’ – este întrebarea pe care am pus-o acum câteva zile în Atelierul de idei.
Spre surprinderea mea, cele mai multe răspunsuri au sunat cam așa: să redevin eu!
Wow! Dar ce Doamne iartă-mă ați devenit în relații?
Continue reading
Nu cumva ceri prea mult?, Nu cumva de aici pleacă dezamăgirea ta?, Nu crezi că ceea ce-ți dorești tu de la o relație necesită, de fapt, cel puțin 3 parteneri? Cât timp ai la dispoziție pentru relația ta? – sunt întrebări pe care le pun adesea în discuțiile cu persoanele care îmi cer sfaturi despre relații.
Iar răspunsurile nu sunt deloc ușoare. Uneori chiar simt că se ating stări de tensiune.
De ce? Pentru că ne este al naibii de greu să recunoaștem faptul că vrem totul sau nimic de la relațiile noastre și că suntem niște judecători de neclintit atunci când partenerii nu reușesc să ne împlinească nevoile și dorințele.
Continue reading
‘Copiii trebuie să-și iubească părinții oricum. Doar i-au adus pe lume’ – cu vorbele astea am crescut toată viața. Slavă Domnului, nu le-am auzit la părinții mei, ci în jur… peste tot.
Având părinți geologi, mi-am petrecut copilăria prin diferite zone din țară, deci am cunoscut tot felul de obiceiuri și mentalități încă de mic.
Sigur că și eu am fost altoit din când în când, însă nu a fost ceva la ordinea zilei.
Continue reading
Campania #metoo a stârnit reacții mixte în spațiul virtual: unii urmăresc cu interes și empatie poveștile de viață traumatizante; alții fac mișto (tipic românesc); o masă consistentă de bărbați tinde să pactizeze cu agresorul, blamând victimele; femeile care nu au fost atinse niciodată fără acordul lor se declară plictisite de toate poveștile, iar amatorii de conspirații pun totul pe seama globalizării 
Câți privitori… atâtea păreri!
Cert este că problema hărțuirii sexuale este una de sistem și există dintotdeauna, mai ales în societatea românească, o societate cu o educație precară.
Continue reading
Stephen Donnelly este un scoțian care locuiește în Mizil!
La prima vedere, dacă citești asta, fără un context anume, ai tentația să te freci bine la ochi și să spui: ‘hmmm, n-aș face asta nici dacă…’
Acum, vă rog să-mi permiteți să introduc și contextul în toată povestea: Stephen Donnelly este un wine-maker scoțian care locuiește la Mizil.
Pentru cei care nu știu, Mizil se află în zona Dealu Mare, acolo unde găsim cele mai multe crame românești.
Continue reading
Te-ai întrebat vreodată ce fel de femeie ești… în ochii bărbaților?
Hey, stop, nu te panica. Nu vreau să te atac, ci vreau doar să-ți ofer câteva ponturi legate de modul în care te privesc bărbații.
Știu că traversăm niște vremuri în care inima și sufletul sunt la mare preț.
Continue reading
Imaginează-ți că te trezești de dimineață, te duci în fața oglinzii și spui: sunt o persoană nasoală, nimeni nu mă place, nu sunt bun/ă de nimic, nu pot să fac nimic, n-am nicio șansă!
Ce se întâmplă? Pe de-o parte, îți vine să spargi oglinda, pe de alta… ieși din casă fără niciun obiectiv. Asta dacă mai ai chef să ieși.
Acum, imaginează-ți același exercițiu, însă schimbă limbajul pe care îl folosești. Stai în fața oglinzii și spui: sunt o persoană extraordinară, oamenii mă plac, ador ceea ce fac, fac totul cu încredere și optimism, lumea este plină de oportunități.
Continue reading