Sia – Am un mesaj pentru cei care suferă: nu sunteți singuri!

trauma1
Link-uri sponsorizate

O vedem în videoclipuri și ne întrebăm: oare cum arată, de fapt?
Este un personaj interesant și o voce extraordinară.

Multe hituri, multe premii și un succes demn de toată aprecierea.

Ce se află în spate?
Mult zbucium, multă durere, traumă și dorința de a trăi.
Pare ciudat?
Poate.
Însă nu este.

În cursul zilei de ieri, am asistat la o discuție de 90 de minute între Sia și Gabor Mate pe tema traumei.
Sincer, nu știam aspectele de profunzime din viața cântăreței australiene.
Nu știam că a trecut printr-un abuz sexual sau că și-a pierdut fostul iubit într-un accident de mașină, așa cum nu știam despre consumul de alcool, pastile și droguri.

Nu am știut nimic despre lupta ei cu durerea.
Sau despre munca pe care o depune pentru a avea o viață cu sens.

Am urmărit discuția și am fost profund impresionat de ceea ce am ascultat.
”Am avut 6 ani de suferință grea. Sunt acei ani când trebuie să-ți lași părinții, știind că nu te mai pot reîngriji și conștientizezi că trebuie să faci singură acest lucru. Întotdeauna am fost o sensibilă și, pe parcursul anilor, nu am reușit să mențin o relație. Multă vreme mi-am dorit să mor. Îmi spuneam: mori, ești o grasă și o putoare, mori! Am încercat mereu să îi fac fericiți pe ceilalți, ca să nu mă abandoneze. Și am ajuns, așa cum îmi place să glumesc, să îmi cer scuze pentru faptul că m-am născut”, a spus Sia în interviul cu Gabor Mate.

Câtă durere în aceste cuvinte!
Ce zbatere! Câtă luptă.
Și când te gândești că ce se vede este poleit…

Apropo de acest aspect, știți că Sia nu și-a arătat fața până acum. Există și aici o explicație.
”Banii? Faima? Nimic din toate astea nu contează! Am crezut că sunt importante. Să am o viață cu sens, asta îmi aduce pacea. Să trăiesc în prezent! Restul este un job. Nu te oprește să suferi! N-am nimic de ascuns. Sunt curată pe social media. După ce am fost criticată pentru filmul meu, am decis să nu mă mai uit pe social media. Am ajuns la rehab din cauza mesajelor. Acele mesaje m-au făcut să-mi retrăiesc copilăria. Nu mi-am arătat fața, deoarece mă gândeam că sunt urâtă. Și nu-mi doream să fiu faimoasă. Așa că era mai sigur să nu mă arăt. Mă gândeam că vor apărea persoane care-mi vor spune că am nevoie de tot felul de operații. Am avut o liposucție ratată. Mi-am făcut rău. Mi-am făcut asta pentru că eram profund nesigură. Aveam ideea că trebuie să fii frumoasă pentru a fi un star pop’.

Pe măsură ce discuția avansa, eram tot mai mut.
Mi-am dat seama cât de puține lucruri cunoaștem despre oamenii pe care îi admirăm.
Iar Gabor Mate a știut perfect să susțină acest dialog, cu măiestria specialistului.
Ce a răspuns Sia atunci când a fost ”pusă” să vorbească despre legătura dintre creativitate și suferință?
”Urăsc ideea că oamenii trebuie să sufere pentru a putea fi creativi. Nu e adevărat. Este o minciună pe care ne-o spunem pentru a ne păstra niște strategii pe care le cunoaștem. Să lucrez cu condiția mea a fost cel mai greu lucru. Doare! Dar partea cealaltă este eliberatoare.
Cântecele pe care le-am scris când eram fericită sunt la fel de apreciate ca cele pe care le-am scris când eram nefericită. Singura variantă de a mă vindeca a fost conectarea prin vulnerabilitate’‘.

Mi-a plăcut mult partea asta.
Puțini spun lucrurilor pe nume când vine vorba despre această legătură: creativitate-suferință.

Cum își reglează Sia starea?
Mai simplu decât puteți crede: ”sun pe cineva de încredere, pe cineva la care țin și îl rog să vorbească cu mine 20 de minute. Sunt 20 de minute extrem de puternice, minute care mă conectează la prezent.
Am un mesaj pentru cei care suferă: nu sunteți singuri!

Eu am încercat să mă ascund în spatele imaginii, dar n-am putut. Nu am avut energia necesară pentru a fi celebră. Acum mă gândesc să deschid o afacere pentru oamenii singuri.
Să poți suna pe cineva și acea persoană să îți aducă o supă, să vină să te ia de mână și să puteți vorbi. Atunci când am avut nevoie, în timpul pandemiei, nu credeam că nu există un asemenea serviciu. De-a lungul anilor m-am abandonat teribil. Acum încă mă aflu în călătoria vindecării. Fiecare zi de lucru este mai grea decât credeam, însă azi am o zi bună și sunt recunoscătoare pentru toate adicțiile care m-au ajutat să supraviețuiesc și să reușesc să am o relație cu cineva cu atașament sigur!”

Nu vă așteptați să citi asta, nu-i așa?
Acum gândiți-vă câți oameni suferă.
Foarte mulți. Poate prea mulți.
Suferința și trauma nu selectează. Nu contează că ești star sau un simplu angajat.
Ea există și, în unele cazuri, face ravagii.
Drept urmare, după ce terminați de citit acest text, vă invit să închideți ochii și să răspundeți la întrebarea: pentru ce sunt recunoscător/oare?

Foto Credit: APA

Link-uri sponsorizate

Comments