Doamnelor și domnilor, azi vreau să vorbim despre un studiu privind suportul psihoemoțional pentru persoanele afectate de pandemia de Covid-19.
Este un studiu realizat de IRPI (Institutul Român de Psihoterapie Integrativă) și inclus în Proiectul ‘Fii bine, fii infomat’.
Bucuria mea este cu atât mai mare cu cât, așa cum veți vedea, mi-am adus și eu un umil aport la realizarea lui.
Sondajul s-a desfășurat în luna martie, deci la începutul perioadei de izolare și a avut ca obiectiv identificarea nevoilor și dificultăților cu care se confruntă românii în contextul acestei pandemii.
Sondajul s-a desfășurat online și s-a bazat pe un chestionar de 25 de întrebări, care au urmărit, printre altele: nevoi de adaptare la: distanța socială, izolare, carantină; nevoi privind asistenta pentru sănătate: informare, accesibilitate etc…; nevoi de suport și asistență psihologică pentru: gestionarea emoțiilor negative, a reacțiilor și comportamentelor dezaptative, a relațiilor cu copii sau între membrii familiei etc…
Eu mă voi opri asupra câtorva aspecte care mi s-au părut importante:
1. De unde se informează românii?
Ei bine, la acest capitol, canalele tv rămân principala sursă de informare pentru 81% dintre cei care au participat la sondaj.Media online s-a clasat pe poziția secundă (67%), rețelele de socializare având o pondere de sub 50%.
Ținând cont de faptul că în cele două luni de izolare am urmărit destul de mult canalele de știri, pot spune că programele prezentate de acestea au indus mai degrabă o stare de plus-panică, decât o informare neutră (vezi știrile constante despre numărul de morți etc).
2. Cum își folosesc românii timpul liber?
Aici s-a observat faptul că strategiile de utilizare a timpului liber sunt centrate pe preocupări și activități pasive, de dezactivare comportamentală-adică: navigare pe internet (70%), tv (67.9%), odihnă (57%), filme/seriale (47.7%); în timp ce activitățile cu sens și valoare de recompensă, precum: activități de dezvoltare personală și cultural-educative (20%) sau sport (16%) sunt mult mai slab reprezentate.
Ce înseamnă asta din punct de vedere psihologic?
Că ‘strategiile de dezactivare comportamentală, cele de retragere și izolare socială, precum și privarea de recompense, pot constitui factori predispozanți pentru dezvoltarea patologiilor de tip depresiv.
De asemenea, expunerea excesivă la stimuli critici, cu semnificație negativă, așa cum se intamplă în situația vizionării mai mult de o oră/zi a fluxului de știri de pe diferite canale TV sau utilizarea excesivă a unor categorii de jocuri video sau de pe internet, care provoacă emoții intense, precum și vizionarea prelungită a unor filme/seriale cu conținut incărcat afectiv, reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea unor stări sau patologii de tip anxios‘.
Așa că grijă mare pe ce tipuri de activități mizați!
3. Ți-ai făcut un plan de activități pentru următoarele 30 se zile?
81% dintre participanți au spus că nu! Nu și-au făcut un plan și nici nu s-au gândit la asta.
Și aici specialiștii susțin că ‘managementul personal eficient – bazat pe predictibilitate și programarea activitătilor, păstrarea cursivitătii sensurilor și obiectivelor personale și profesionale, comunicarea cu persoanele apropiate, menținerea unor rutine zilnice, desfăsurarea de activităti fizice zilnice, etc – este un factor protectiv și de rezilientă în situații de izolare, retragere socială, incertitudine și criză‘.
Pe scurt-un om disciplinat trece mai ușor prin situațiile de criză!
4. Ce așteptări au românii de la un psihoterapeut
Aici, principalele tipuri de așteptări sunt:
a) dezvoltarea încrederii în sine-36.4%
b) suport pentru gestionarea problemelor de familie-22.1%
c) identificarea și gestionarea emoțiilor-20.3%
d) gestionarea stărilor de panică-17.8%
Mie mi se par extrem de interesante rezultatele acestui studiu și vă las să-l citiți în întregime AICI
