Este întrebarea pe care mi-a adresat-o o domnișoară acum câteva zile într-un mesaj privat. Era dezamăgită total și nu știa ce să facă.
- Sigur că poți, i-am răspuns eu.
- Cum? Încerc din răsputeri și nu pot să scap de imaginea lui, mi-a scris ea cu acel ton al omului ajuns la capătul puterilor.
- Cu răbdare și cu o analiză atentă a vieții tale. Știu că sună ciudat, știu că sună pragmatic, însă este singura soluție okay pe care o văd. Despărțirea nu este un proces ușor. Ea lasă urme, mai ales atunci când ai fost nevoit să faci acest pas, deși iubeai. Atunci doare și mai rău. Asta nu înseamnă că viața s-a terminat sau că nu mai iubești niciodată .
- Bine, bine... și ce trebuie să fac?
- În primul rând, trebuie să ții cont de nevoile tale care nu mai sunt satisfăcute. Apoi trebuie să înțelegi contextul despărțirii și mediul în care te afli în acest moment. Chiar există niște pași clari care te ajută să treci mai ușor peste o despărțire dureroasă.
- Vrei să-i spui că poți să-i impui inimii ce să facă?
- Da! Sigur că poți! Totul se poate regla prin programare mentală! Iar auto-analiza chiar asta este - o reprogramare mentală! Spre bine! Să-ți dau un exemplu: ia pune-ți tu întrebarea: ce fac acum? Este un start!
-Așa!
- Ce faci acum?
- Sufăr!
- Așa... Pentru cât timp?
- Până când îmi trece.
- De la sine?
- ... (?!)
- Dacă te bazezi pe 'de la sine', te poți trezi în depresie și e mai greu să ieși de acolo. Nici nu-ți dai seama când ai căzut în ea.
- Păi și atunci?
- Începi cu întrebările, dar fără să fii aspră cu tine. Fix ăsta este momentul în care trebuie să-ți fii cea mai bună prietenă. Gândește-te că doar pe tine te ai. Cum ar fi să nu te poți baza pe tine?
- Nasol...
- Exact. Așa, acum începi cu întrebările. Sunt foarte importante. Majoritatea terapeuților actuali mizează pe întrebări. Ți-am zis: 'ce fac eu acum?' Este primul pas. Apoi, vine a doua întrebare: 'cum îmi imaginez că ar trebui să arate viața mea?' Fac pariu că nu-ți dorești o viață de căcat, nu?
- Clar. Dar...
- Așteaptă, nu te grăbi. Urmează încă o întrebare importantă. Am învățat-o într-un curs cu A. Ka Tat Tsang de la Universitatea din Toronto. Ea sună cam așa: 'ce fel de persoană vreau să fiu în această perioadă a vieții mele?'
- Păi...
- Așa-i că n-ai idee? Te simți dezorientată, universul tău este zguduit de această despărțire, pare că totul este dezechilibrat.
- Da, așa e. E greu să găsesc un sens.
- De aia trebuie să începi imediat analiza, repet, fără să te judeci prea aspru. Asta e cea mai mare greșeală pe care o fac oamenii imediat după despărțire. În loc să se privească empatic, se învinovățesc, să transformă în proprii dușmani. Or nu asta e ideea. Așa că, după ce ți-ai pus cele 3 întrebări, trebuie să începi analiza pe bune. Iar aici există trei etape mari.
- Altele? Pare complicat.
- Doar pare... Prima este 'Conștientizarea' Asta înseamnă că îți analizezi viața post-despărțire și încerci să înțelegi mai bine cine ești. Nu te mira. Mulți uităm cine suntem atunci când suntem în relații. Urmează faza de 'design', adică acea fază în care reînveți să te simți bine, o fază în care trebuie să dezvoltăm un simț al măiestriei vis-a-vis de propriile experiențe. Cea de-a treia etapă și ultima este 'Acțiunea'. Aici aplici și îți schimbi viața folosind pași clari. Cei de la Universitatea din Toronto numesc asta SSLD, adică Skills Learning and Development System.
- Sună interesant...
- Nu? Parcă sună mai bine decât să stai să aștepți acel 'de la sine', nu?
- Da!
- Okay, acum, pentru a înțelege mai bine care sunt nevoile tale post-despărțire, trebuie să privești întregul peisaj al vieții tale. Trebuie să privești atât în interiorul tău, cât și în jur. Și o iei de la 'botoșei la 43' (ce îmi place vorba asta). Adică analizezi impactul despărțirii pe toate planurile: cum îți afectează despărțirea nevoile fizice? De la spațiul locativ și până la nevoia de hrană. Apoi, treci la anturaj... cum ți-a fost afectat anturajul? Mergem mai departe: cum ți-a fost afectat statutul social, identitatea, suportul emoțional, securitatea financiară, devoltarea personală etc... Le iei pe toate la rând. Asta înseamnă să analizezi pagubele.
- Sună pragmatic.
- Păi chiar este. Doar ai trecut printr-o furtună majoră, nu? Sunt lucruri foarte importante. După asta, intri în zona emoțională și analizezi impactul emoțional al despărțirii. Vorbim aici despre grija de sine. Despărțirile pot afecta destul de tare zona simțului de sine sau chiar zona simțului ordinii din viețile noastre. Așa că, dacă vrei să mergi mai departe, trebuie să înțelegi bine impactul emoțional. După toată povestea asta, care nu e tocmai ușoară, începi să ridici totul: sentimentele, gândurile și comportamentele la nivel de măiestrie. Atunci vei vedea că toată lumea din jur se schimbă. Eu am trăit pe pielea mea chestia asta. Este foarte mișto.
- Aham...
- Știu că ți se pare ciudat. Însă sfatul meu este să nu-i dai timp nefericirii să lucreze cu tine. Chiar dacă va fi greu, chiar dacă vor apărea momente în care vei avea tendința să te auto-pedepsești, gândește-te că putem să ne schimbăm viețile oricând, că le putem transforma oricând pentru a aduce binele spre noi. Trebuie doar să ne educăm bine în direcția aia.
- Wow, am să încerc.
- Te rog. Ai ceva de pierdut?
- Nici vorbă.
- Știu. Crede-mă, ai infinit mai mult de pierdut dacă nu faci nimic.
P.S.1: Cea de-a doua mea carte s-a lansat. Daca vrei sa comanzi ‘Iubirea de la A la Z – Alfabetul relatiilor’, o poti face de AICI
Foto Credit: sheknows.com/