'Iubirea adevărată nu este un sentiment euforic și spontan, ci este o alegere, un plan de a ne iubi reciproc și la bine și la rau', scrie Seth Adam Smith pe blogul său.
Oricât de frumos arată fluturașii din stomac, oricât de bine sună opera îndrăgostirii, iubirea adevărată chiar este o alegere.
Dacă nu ar fi o alegere cât se poate de asumată, iubirea ar păli la prima adiere de vânt.
Decizia este cea care îi oferă iubirii stabilitate pe termen lung. Dacă ar fi să ne raportăm la iubire ca la un sentiment euforic și spontan, ar însemna să o condamnăm la moarte prematură.
Nu mi se pare okay să plasăm iubirea strict în zona emoțiilor. Este o zonă extrem de fragilă, o zonă care transformă iubirea în ceva oscilant, în ceva ce nu poate fi menținut.
Iubirea este un angajament comun, un agajament în doi, un plan foarte bine pus la punct, o alegere cât se poate de serioasă.
Or asta necesită o serioasă doză de maturitate, necesită disciplină, motivație, dorință de a reuși, implicare, asumare... și, deși sună aiurea pentru mulți, planificare.
Planificarea nu este deloc o chestiune nasoală.
Chiar nu înțeleg de ce atât de mulți oameni se tem de planificarea propriilor simțiri. Asta nu înseamnă robotizare, ci disciplină emoțională. Sau, dacă vreți, inteligență emoțională - un termen relativ nou, o zona studiată de nu foarte mult timp, dar care, așa cum consideră specialiștii, este extrem de importantă în buna funcționare a interacțiunilor umane.
'Gresit, nu poți să-i dictezi inimii', vor spune unii.
Ba poți! Și nu doar că poți, ci și trebuie să o faci!
De ce spun asta?
Pentru că dacă te lași condus de inimă, de euforia și spontaneitatea ei, te transformi în victima sigură a fragilității ei.
Cea mai bună echipă în iubire este formată de inimă și rațiune. Cele două formează un tot. Atunci când astea două nu se înțeleg, iese măcel.
A iubi adevărat înseamnă decizie, înseamnă acceptarea defectelor celuilalt, înseamnă dorința de a reuși împreună și, de ce nu, capacitatea de a suferi împreună.
Iubirea nu înseamnă sacrificiu și suferință, așa cum mulți ar crede, ci bucurie, fericire, bine... în doi. Suferința poate apărea în iubire, în anumite cazuri, însă ea nu trebuie să fie o condiție obligatorie, ci o situație ce ține mai degrabă de neprevăzut.
Frumos spune Seth Adam Smith - dacă iubești pe cineva cu adevărat, implică-te total și plănuiește-ți pașii cu mare atenție. Doar așa vei reuși să o faci să meargă'.
P.S.1: Cea de-a doua mea carte s-a lansat. Daca vrei sa comanzi ‘Iubirea de la A la Z – Alfabetul relatiilor’, o poti face de AICI