'Nu știu ce se întâmplă cu bărbații ăștia - parcă sunt bătuți în cap! Dacă vrei doar sex, se supără că după ce s-a terminat îi rogi să plece și te sună a doua zi de 100 de ori. Dacă le spui că vrei relație, fug ca nebunii... ei dorind doar sex. Își mai asumă cineva ceva pe lumea asta?' - m-a întrebat o prietenă acum câteva zile.
De ceva vreme tot aud femei care se plâng de bărbatul român. Baaa, aloooo, boule! Trezește-te!
Ce ai? Te-a bulversat atât de rău schimbarea asta a femeilor încât nu mai înțelegi pe ce lume trăiești?
Serios, chiar m-am săturat eu să tot aud de la femei că bărbații români sunt papagali!
Refuz să cred asta! Refuz să cred că sunt atât de superficiali, atât de lipsiți de tact, atât de plați.
Pur și simplu refuz!
Eu chiar cred că bărbatul român nu e papagal!
Sigur, la prima vedere, ai tendința de a da vina pe ELE! Însă sunt atât de multe, încât jur că nu cred că am avut eu ghinionul să adun toate misandrele 🙂
E clar că ceva se întâmplă în mentalul masculin. Iar aici cred că putem invoca un termen pe care l-a folosit prietena mea: ASUMAREA!
Mi se pare cel mai important lucru în viață.
Pe bune, dacă o femeie te vrea doar pentru amor, asumă-ți asta și nu te transforma în cârpă.
Dacă te vrea pentru o relație, bucură-te de asta (sigur, dacă îți dorești o relație) și încearcă să dai tot ce ai mai bun pentru a face relația aia să meargă. Ce e atât de greu?
Nu e nevoie de coaie, ci doar de asumare.
Bun, acum să ajungem și la ele. Chiar nu pot să le mângâi necondiționat. Nu toate merită asta!
Sunt și femei care se folosesc de emancipare pentru a-și plăti niște polițe. Iar cu asta nu sunt de acord. Așa cum nu sunt de acord cu înfierarea by default a bărbaților sau cu ideea că bărbatul este prin definiție lipsit de emoții.
Greșit! Femeia care gândește așa nu cunoaște nimic despre structura masculină și își merită rănile.
Înainte să te pronunți, fie și din ceea ce ai trăit - ceea ce este irelevant dacă ai trăit în orb - ar fi bine să citești instrucțiunile de folosire ale bărbatului. Valabil și pentru ei.
Doar așa reușești să înțelegi cum stă treaba.
Altfel, te dai cu capul de pereți până când faci o căpățână de Shrek.
Sau lansezi războaie între sexe, iar de astea chiar că m-am săturat.
Un astfel de "război" l-am citit ieri. Este un articol scris de damadetrefla. Nu știu cine e duduia, însă scrie atât de plictisitor și de clișeistic încât mă dor ochii.
Și, pentru a vă arăta cât de simplu e să schimbi rolurile și să faci sens, am luat textul ĂSTA și am schimbat femeia cu bărbatul. Ia citiți ce a ieșit:
"Pentru că bărbatul care are multe de oferit nu vrea să demonstreze nimic niciunei femei, pentru că nu își dorește să atragă orice fel de femeie în viața lui.
Un bărbat care poate să îi ofere totul, absolut totul, unei femei, nu va fi disperat să îi arate ei cum este el, cum poate fi alături de ea, cât este de iubitor, grijuliu, drăgăstos.
Nu! Din contră, se va retrage puțin mai în spate, îi va lăsa pe ceilalți să-și facă numărul de seducție.
Cele care nu pot să vadă prea departe un bărbat, cele care nu pot atinge sufletul lui, vor fi prada jocurilor ieftine de seducție, dar celelalte nu se vor lăsa mințite, vor fi atrase de mister, de liniștea pe care el o emană, de sentimentul de siguranță pe care îl oferă.
Un bărbat matur și serios nu mai caută zbucium, nu mai vrea o aventură, nu-și mai dorește iresponsabilitate nebună de la o relație, așa că învață să se lase cucerit de cele care sunt capabile să îl privească dincolo de ceea ce încearcă să pară că este. (n.r whot?)
Știi ce, îmi pare rău că trebuie să spun asta în acest fel, dar fii dracului femeie și caută ceva mai provocator la un bărbat, ceva care să te provoace mai mult decât ținuta lui. Caută să te inspire, să te completeze, să te ajute să fii o femeie și un om mai bun.
Fii dracului femeie și asumă-ți responsabilitatea pentru sufletul lui și pentru tot ce poți tu provoca acolo: plăcere, fericire, dezamăgire, durere, asumă-ți totul, nu te complace în ipostaza uneia care ia de la viață doar ceea ce primește.
Incearcă să obții singură, vei fi mult mai fericită asa… Pentru că bărbatul care are multe de oferit nu vrea să demonstreze nimic niciunei femei, pentru că nu își dorește să atragă orice fel de femeie în viața lui. Un astfel de bărbat asteaptă, undeva în colțul lui de lume, pe cineva care să dorească să descopere, să fie atrasă de ceva ce nu poate explica, nu de insistențele lui evidente".
E? Ce ziceți de asta? Textul este același cu cel original, doar că mi-am permis să schimb un cuvânt - în loc de femeie, am pus bărbat!
Are sens?
Dacă da, la ce bun tot acest joc de-a șoarecele și pisica?
Nu mai bine încercăm să ne cunoaștem? S-ar putea chiar să ne înțelegem!
Lăsați textele siropoase, scrise pentru trafic și corason distrus și incercați să gândiți! E moca! Promit 🙂
P.S.1: Cea de-a doua mea carte s-a lansat. Daca vrei sa comanzi ‘Iubirea de la A la Z – Alfabetul relatiilor’, o poti face de AICI