Oamenii care cred că dragostea e oarbă se țin mereu de cap. Ce să-i faci, cucuiele dor! Ca și greșelile!
Ei bine, am mai spus-o și o repet - nu dragostea e oarbă, ci prostia! Sau, ca să fiu politic corect, indiferența!
Dragostea se manifestă, așa cum spune psihologul Cristina Zaharia, prin "indiferență la defecte".
Ce înseamnă asta? Că, deși vezi defectele celuilalt, preferi să nu le dai importanță, crezând că timpul le va rezolva pe toate. Veste proastă - nu le rezolvă! Ba mai mult, în multe cazuri lucrurile stau fix pe dos!
Defectele celuilalt devin o problemă imediat ce zvâcul hormonal se potolește! Fix în acel moment, când cuplul intra într-o ușoară apatie, defectele alea îți apar în fața ochilor în toată splendoarea lor.
Și tu ce faci? Ești bulversat/ă și nu realizezi ce s-a întâmplat de nu le-ai văzut până atunci?
Simplu, le-ai tratat cu indiferență! Defectele erau acolo încă de la bun început. Le-ai văzut, dar nu ți-a păsat, pentru că ai gustat din plin de ceea ce aș numi dragostea adolescentină! De acea dragoste rebelă care nu ține cont de lucrurile profunde, ci doar de hormoni!
Ei bine, în iubirea matură, defectele nu se omit, ci se acceptă.
De la bun început!
Oamenii care iubesc matur, o fac cu ochii larg deschiși și cu asumare! Ei știu să evite cucuiele, drept urmare, nu se grăbesc și își construiesc cu grijă (și timp) iubirea.
Or în timp ce oamenii care iubesc adolescentin (iar asta nu ține cont de vârstă, ci de alegere) preferă să ignore defectele celuilalt; cei care iubesc matur le văd, la analizează, le acceptă și merg mai departe, trăind cu ele.
Da, iubirea matură înseamnă acceptarea celuilalt și cu bune și cu rele. Ăsta este și motivul pentru care se întâlnește atât de rar.
Cine e dispus să accepte nasoalele celuilalt? Nu domnule, toți vor doar la bine, nu și la rău 🙂
Asta este diferența dintre iubirea adolescentină (îndrăgostire) și cea matură (iubirea adevărată) - indiferență vs acceptare!
Este o diferență uriașă de percepție. În primul caz, alegerile duc de cele mai multe ori la suferințe puternice. În cel de-al doilea, alegerile asumate duc la construcții frumoase și de durată!
Din păcate, mi-e teamă că foarte mulți oameni încă nu au trecut de perioada adolescenței emoționale, chiar dacă timpul s-a asternut nemilos peste ei.
Eu cred că dacă vrem să atingem iubirea matură trebuie să trimitem copilul (emoțional) din noi la culcare.
P.S.1: Cea de-a doua mea carte s-a lansat. Daca vrei sa comanzi ‘Iubirea de la A la Z – Alfabetul relatiilor’, o poti face de AICI