Acum cateva zile, cineva imi spunea ca omul poate fi capabil sa iubeasca doi oameni in acelasi timp. Oare?N-as prea crede, sincer sa fiu.

In cei 37 de ani de viata nu am cunoscut nici macar un om care sa spuna ca iubeste doua persoane in acelasi timp. Iar daca as cunoaste, mi-ar placea sa aflu cum se raporteaza el la iubire si mai ales ce model de familie a avut?
De ce am amintit de modelul de familie? Pentru ca mi se pare extrem de important. In familie gasim practic primul atasament pe care il are omul.

Or, cata vreme atasamentul este directionat catre o singura mama si nu catre doua, mi-e greu sa cred ca la varsta adulta poti iubi doua femei in acelasi timp.Stiu ca se vor gasi oameni care imi vor spune ca pe planeta exista comunitati unde gasim cupluri de 3 persoane.

Okay, de acord, insa alea sunt niste modele sociale izolate si nu stiu cata normalitate exista acolo. Din punctul meu de vedere nu exista, dar este doar punctul meu de vedere.Okay, sa depasim modelul de familie si sa ajungem la varsta adulta, cand ne indragostim de o persoana.

Vi s-a intamplat vreodata sa iesiti la o carciuma si sa va indragostiti de doua femei care stateau la masa voastra? Sau de doi barbati?

Asa ziceam si eu. Hey, nu sariti calul – nu vorbesc despre dorinta sexuala aici, ci despre intreg pachetul indragostirii – ala cu palpitatiile de rigoare, cu scenariile de viitor, cu dorinta sexuala iesit din comun, cu dorinta de a sta ca mai mult timp impreuna etc…

Vi s-a intamplat vreodata asta cu doua persoane in acelasi timp? Nici nu cred ca are cum…

Chiar nu cred ca ratiunea, inima, sufletul uman se pot imparti in atatea directii. Mi se pare imposibil. Unui om care a trait in sistemul clasic cu doi parinti nici macar nu cred ca i-a trecut prin cap ideea sa incerce sa iubeasca (romantic) doua persoane in aceasi timp.

Fuck buddies se poate, dar sa iubesti nu cred!

Iubirea inseamna intimitate, pasiune si angajament si nu cred ca poti imparti toate aceste lucruri in doua, nu cred ca le poti doza.

Iubirea este o constructie care necesita timp, energie, munca, dedicare si concentrare. Cum poti face aceste lucruri cu doua persoane? De fapt cu trei – daca punem si iubirea de sine?

Aici cred ca se sperie multi – cand spui ca iubirea inseamna ‘munca’.

‘Fuck, iar munca? Eu nu vreau sa muncesc, nu vreau sa ofer nimic, vreau doar sa primesc… Merit! Sunt o persoana buna’ – ar spune unii. Si, asa e, primesc o vreme, dupa care se trezesc cu ochii in soare.

De ce? Pentru ca iubirea nu este pentru puturosi! Iubire nu inseamna doar sa primesti, ci sa si oferi.

Orice om se poate indragosti, insa nu oricine poate exprimenta iubirea adevarata – acea constructie complicata care necesita timp, energie, rabdare, atentie, intelegere, toleranta, acceptare etc…

Americanii au o vorba misto – any fool can fall in love, but only a few can stay in love.

Viata, prin situatiile pe care ni le scoate in fata, face iubirea un lucru deloc usor. Or daca un om ar putea iubi doua persoane in acelasi timp, lucrurile s-ar dovedi de doua ori mai grele, iar omul respectiv cred ca ar avea mari sanse sa-si arda creierul.

Ca sa o scurtez – nu cred ca ai timp sa iubesti doua persoane! Nu cred ai timp sa construiesti doua punti! Uneori nu rusesti sa construiesti nici macar una! Nu ai nici timp, nici energie si, haideti sa fim sinceri, nici disponibilitate sa incerci sa iubesti doua persoane.Cu cat iubesti mai mult o persoana, cu atat investesti mai mult timp si energie alaturi de acea persoana. Deci, unde ar mai avea loc o alta?

Iubirea este un job full-time, iar daca vrei sa te amagesti crezand ca poti iubi doua persoane in acelasi timp, esti invitatul meu.

Grija mare insa, pentru ca este posibil sa nu iubesti niciuna, nici macar pe tine!