Te răsfăț, dar nu vreau să te mai văd

cina1
Link-uri sponsorizate

Imaginează-ți că ajungi într-un punct în care realizezi că nu mai ai nimic în comun cu cercul tău de prieteni. Ieșirile ți se par plictisitoare, discuțiile sunt la nivel de clasa a 5-a, iar tu simți că îți pierzi timpul în cel mai crâncen mod.

Se întâmplă? Se cam întâmplă. Toți avem problemele noastre, toți trăim viața asta pe repede înainte și, cumva, e firesc să nu ne mai intereseze de profunzimi, de lucrurile cu adevărat importante.

Și, atunci, ce facem? Ne îmbătăm cu superficialitate!
Ce mai înseamnă prietenia în vremurile actuale? Plictis împreună, semi-distracție, nimic util, nimic serios? În condițiile actuale, în foarte puține cazuri mai poți folosi termenul de prieten/ă. Ne place sau nu, am devenit consumatori!

Ne consumăm timpul unii altora, evitând astfel nefericirea totală. Ferice de cei care reușesc să-și construiască prietenii adevărate. Ăștia chiar sunt oameni care merită felicitări.

Nu râdeți, așa e! Despre câte persoane puteți să spuneți la orice oră din zi și din noapte că vă sunt prieteni/e? În sensul ăla real al cuvântului? Like-uri avem toți. Cunoștințe de conjunctură la fel. Aici vorbesc despre oameni care sunt gata să sară atunci când aveți nevoie. Câți sunt?

Revenind la superficialitatea vremurilor noastre, sâmbătă am fost la teatru și am văzut o idee mișto foc. O idee menită să rupă monotonia ieșirilor mânjite de plictis. Cum sună această idee?

Să organizezi o cină de adio! În cinstea prietenilor pe care nu mai vrei să îi vezi :)

Nu vi se pare tare ideea?

O cină în care ei să fie în centrul atenției! După care, buf, dispăreți, nu îi mai vedeți niciodată.

Cine putea să inventeze o asemenea idee? Francezii :)
cina2
Chiar cred că este o variantă cât se poate de mișto, un antidot împotriva condamnării la plictis. Să fim serioși, cred că toți avem oameni în jur pe care îi așteptăm să crească, iar ei refuză cu încăpățânare :) Pe bune, mai bine ies singur la un vin, decât să fiu nevoit să suport discuții de copii de 14 ani venite din partea unor oameni trecuți de 35 de ani.

În fine, piesa de sâmbătă se numește ‘Cina de adio’ și este o comedie spumoasă cu Mihai Călin, Gheorghe Ifrim și Ecaterina Ladin. Dacă vreți să râdeți… mergeți. Se joacă în Sala Epika de la Mall Băneasa.

‘Cina de adio’ este o doză bună de râs, dar, în același timp și o invitație la meditație, la analiză. Piesa te invită să-ți radiografiezi relațiile. Care este nivelul lor calitativ? Căutați acest spectacol. Încercați să-l vedeți. Merită 100%.

Cât despre prietenie, vă aștept să-mi răspundeți la întrebarea: ce mai înseamnă prietenie în vremurile actuale?

Între timp, eu mă retrag… să pregătesc cina :)

P.S.: Următorul spectacol pe 18 martie la Grand Cinema & More, Băneasa, Sala Epika, ora 20.00. 

Link-uri sponsorizate

Comments