Trecutul spune multe despre caracterul unei persoane! Oare?

eunew23
Link-uri sponsorizate

‘Trecutul spune multe despre caracterul unei persoane’ –  mi-a scris acum cateva zile o prietena pe Facebook.

Raspunsul meu a venit sec si fac pariu ca nu a multumit-o – “oare?”

Eu nu m-as grabi sa judec omul in functie de trecutul sau. Iar aici nu vorbesc despre criminali sau despre oameni care s-au jucat cu legea.
Nu, aici vorbesc despre alegeri sentimentalo-amoroase, despre alegerile din zona afectiva.

Daca ar fi sa luam trecutul meu, unii ar putea spune ca sunt pacatosul suprem – altii nu ar intelege cand am avut timp sa acumulez experiente sexuale consistente, cata vreme am avut o casnicie si alte relatii care au durat cel putin un an fiecare.

Cum cand? In pauze! Slava Domnului nu am fost amator de relatii tampon! Asa ca mi-am alocat timp de revenire si atunci am facut ce am avut chef.

Or daca eu am facut aceste lucruri, de ce sa nu fi facut si alte persoane, inclusiv femei, la fel. Drept urmare, ce sens are sa devin paranoic cu privire la trecutul cuiva?

De unde stiu eu ca persoana aia nu a decis sa se schimbe si a inceput sa lucreze cu ea, schimband astfel radical patternul?

Nu radeti, se poate!

Si iar ma dau exemplu. Acum 10 ani nu vorbeam despre iubire, eram bad boy, injuram, eram radical, combativ si ma aprindeam la orice provocare.

Acum sunt un cu totul alt om – sunt barbat, inca injur :), nu mai sunt radical, nu ma mai lupt cu nimeni si nu mai pun la suflet provocarile altora. Pur si simplu ma concentrez pe ceea ce am eu de facut. Si, ghiciti ce, este mult mai bine.

Ce inseamna asta? Ca m-am schimbat, ca am constientizat ca am nevoie de schimbarea asta si am trecut la treaba. Asta nu inseamna ca procesul s-a incheiat. Procesul de modelare/dezvoltare nu se termina niciodata. Dar este un proces extraordinar. Unde ma va duce? Habar n-am, dar voi incerca sa ma bucur de fiecare pas.

Asta este motivul pentru care nu cred ca trecutul spune multe despre caracterul unui om. Aici pot interveni foarte multe nuante.

In plus, chiar nu ma intereseaza trecutul unei persoane, cata vreme nu sta cu mine la masa!

Daca trecutul ala e asezat, jur ca nu imi pasa. Poate sa fi avut 100 de parteneri si 20 de relatii. Este irelevant!

Insa daca trecutul bate cuba cu mine in fiecare secunda, atunci avem o problema.

Drept urmare, eu cred ca trecutul unei persoane devine important doar in momentul in care este cat se poate de prezent.

In rest, este asa cum ii spune numele – trecut – si nu e treaba noastra sa-l judecam. Nici noi nu am fost usa de biserica!

P.S.1: Cea de-a doua mea carte s-a lansat. Daca vrei sa comanzi ‘Iubirea de la A la Z – Alfabetul relatiilor’, o poti face de AICI

Link-uri sponsorizate

Comments