Ne alegem partenerii ca în Epoca de Piatră!

eushirt11
Link-uri sponsorizate

Putem forma relații sănătoase?
Nu serioase, sănătoase!

Avem toate elementele pentru a putea forma relații cu adevărat sănătoase?
Sau întâlnim baraje din toate părțile?

În ciuda faptului că informație există, lucrurile nu par deloc simple, iar oamenii nu par dispuși să investească prea mult în relațiile lor.
În acest context, ce șanse sunt ca această zonă a relațiilor să cunoască îmbunătățiri?

Aceasta este întrebarea cu care am abordat discuția cu Gina Chiriac – psihoterapeut integrativ.
Am discutat mai bine de oră, iar interviul va fi publicat în mai multe părți.
Azi vorbim despre bază, de modul în care formăm relații.

Din ceea ce mi se scrie, oamenii își doresc relații serioase, își doresc respect, fidelitate, dar unul nu spune că-și dorește o relație sănătoasă! Ce înseamnă relație sănătoasă? Putem forma astfel de relații?
Gina Chiriac: Pentru a putea trata această întrebare, o să încep prin a vorbi puțin despre trecut, apoi despre neurochimie și despre cum putem rezolva o relație pentru a deveni sănătoasă.

După părerea mea, nu există relații sănătoase, în primul rând pentru că noi n-am avut, ca generație, modele sănătoase. Din nefericire, noi venim dintr-un alt sistem social. De aceea, de fiecare dată când vorbesc despre societatea românească, spun că într-o familie: bunicii sunt comuniști, părinții sunt o generație de tranziție, iar copiii sunt capitaliști. Iată de ce este greu să vorbim despre relații sănătoase în general.

Noi, până la vârsta de 7 ani, suntem ca o tablă pe care părinții scriu scenariile lor de viață, iar noi le luăm de-a gata, fără a avea puterea de a controla aceste lucruri. Astfel, se formează un model inconștient, pe care jl putem descoperi doar dacă ne dezvoltăm personal. Pe acest scenariu de viață se formează o serie de conexiuni neuronale care funcționează ca niște programe de calculator, iar noi, ca sisteme energetice – aici mă refer la energia psihică, atragem persoane care se potrivesc scenariului nostru, persoane menite să întărească scenariul nostru de viață.

Iată, deci, că nu ne ajută nici trecutul, social vorbind, nici cunoașterea.

Practic, despre emoții nici n-are rost să vorbim…
Gina Chiriac: Nu prea! Abia în anii ’80 a început să se vorbească despre inteligență emoțională. Practic, în zona emoțiilor, încă ne aflăm în Epoca de Piatră. Oamenii nu înțeleg de ce trebuie să pună preț pe emoții și relații, dar toți vor să fie fericiți.

Problema este că la o situație dată, în prezent, noi ne raportăm în mai multe feluri: ori o negăm – și este cel mai simplu lucru, ori o ironizăm, ori o ignorăm, imaginându-ne că nu este acolo și încercând să trăim după propriul scenariu de viață, fără să conștientizăm că trebuie să facem ceva.

E ca și cum ai avea o boală și, în lipsa unui specialist cu care să vorbești despre asta, habar n-ai că o ai.
gina_chiriac
Noi nu aveam această cultură a inteligenței emoționale și nici o cultură o inteligenței relaționale. Maniera în care ne alegem partenerii de cuplu este una din Epoca de Piatră. Nu este diferită de: o vezi, îi dai o bâtă în cap, o iei pe umăr și o duci acasă!

Și nu este vorba despre bărbat, ci și despre femei, pentru că, din păcate, femeile au ajuns să se poarte ca niște bărbați. Aici vorbim despre lipsa de educație relațională. Nici băieții și nici fetele din acea generație nu au aceste noțiuni și, deci, totul este în forță și în agresivitate.

În plus, venim și cu tipare sociale impuse: trebuie să te măriți ca să ai rost, trebuie să faci copii – nu contează cu cine, mai nou; trebuie să ai o casă, o mașină etc… Iar studiile despre fericire arată faptul că toate lucrurile astea produc, de fapt, nefericire…
Gina Chiriac: Cu alte cuvinte trebuie să corespunzi unui model impus de o societate care funcționează cu task-uri clare. N-am nimic cu multinaționalele, dar relațiile arată ca viața într-o multinațională. Iar asta ne robotizează.

Oamenii nici n-au cum să fie fericiți bifând toate lucrurile astea, pentru că fericirea nu înseamnă să bifezi, ci să dai timp și conștientă. Nu ai cum să atingi fericirea dacă nu muncești în acest sens. Imaginează-ți un bărbat sau o femeie, care vin acasă seara, deja stresați și obosiți, iar celălalt încearcă să-i învețe să fie fericiți. Cum poți să faci asta?

Chiar acum câteva zile vorbeam cu cineva, un bărbat, care îmi spunea că vrea o femeie care să îl iubească, să fie tandră cu el și să-l țină în brațe. I-am spus: minunat, sunt de acord… Dar tu ce îi oferi?

O relație este o negociere a nevoilor, iar noi nu suntem atenți la ele, deoarece suntem prea obosiți de atâția stimuli. Eu cred că trăim într-un mediu extrem de stresant, care nu este propice obținerii fericirii. În acest context, există mari șanse ca fericirea să rămână doar un concept.

Mai multe despre ce înseamnă fericirea… în partea a doua a interivului cu Gina Chiriac.

Link-uri sponsorizate

Comments