Ce este starea de bine și cum se măsoară?

well-being
Link-uri sponsorizate

Ideea de stare de bine este una cât se poate de nouă în socialul românesc. Dacă mă uit în spate, în copilărie, nu exista așa ceva.

Nu se vorbea despre fericire, nu se vorbea despre iubire, însă se vorbea despre rost, un rost pe care îl puteai atinge doar dacă învățai.

Cam la asta se rezuma totul – la ‘ai carte, ai parte’! Ceea ce, evident, până la un punct, face sens.
Este însă suficient?
În copilăria noastră nu se punea aproape deloc preț ce ceea ce simțeam. Ba, mai mult, nu prea era okay să simți. Și aici nu mă refer doar la băieți, ci și la fete.

Așa am crescut noi, generația care se teme să fie considerată slabă, generația mută din punct de vedere emoțional. Generația depresivă!

Suntem o generație care și-a gătit emoțiile sub capac.

Ei bine, vremurile actuale ne oferă o șansă extraordinară – șansa de a învăța, poate pentru prima oară, să ne construim fericirea sau starea de bine.

Sigur, dacă faci un reportaj pe stradă, vei obține o groază de definiții ale stării de bine.
E firesc, fiecare având propriul barometru de măsurare a acestui lucru.

La capitolul măsurare, specialiștii identifică două direcții: una obiectivă – care folosește criterii precum: veniturile, nivelul de educație sau starea de sănătate și una subiectivă – aici intră tot ceea ce consideră un individ că e important pentru stare lui de bine.

Mai există o zonă, propusă de Carol Ryff – cea care a introdus conceptul de starea de bine psihologică.

La acest capitol, ea divide conceptul de stare de bine în 6 categorii: acceptarea de sine, relațiile pozitive cu ceilalți, autonomia, managementul mediului înconjurător, scopul în viață și dezvoltarea personală.

După cum vedeți, conceptul de stare de bine, cu toate cele 6 categorii propuse de Carol Ryff, se referă la stareA de bine personală, nu la starea de bine legată de viața de cuplu sau de copii.

Pe de altă parte, vin existențialiștii care propun o abordare bazată pe valori, valori care se distribuie pe mai multe planuri:
1. Fizic – sănătate fizică, siguranță, confort, iubire și frumusețe
2. Social – stimă de sine, succes, solidaritate, iubire față de alții și bunătate
3. Personal – autonomie, libertate, cunoaștere, iubire de șine și adevăr
4. Spiritual – sprijin, găsirea locului în univers, contribuția la o lume mai bună.

Toate lucrurile enumerate mai sus contribuie la împlinirea noastră, la acea stare de bine de care se tot vorbește în ultima vreme.

Eu îți propun un exercițiu: ia cele două abordări: cea a lui Ryff și cea existențialistă și vezi: tu unde te încadrezi? Cum arată sistemul tău de valori raportat la aceste abordări? Care este nivelul stării tale de bine și de ce? Ce te reține să obții starea de bine? Care sunt obstacolele și cum poți să le depășești?

Fă-o încet, cu calm și fără teamă că nu te vei încadra în ceea ce scrie mai sus. E cu atât mai bine, înseamnă că ai șansa să lucrezi cu tine, că ai șansa să te construiești într-un mod cât se poate de sănătos.

Foto Credit: workplacepsychology.net/

Link-uri sponsorizate

Comments