De ce se sinucid artiștii?

chester1
Link-uri sponsorizate

Foarte mulți internauți și-au dat cu părerea despre sinuciderea solistului trupei Linkin Park. Unii au tratat situația cu respect, alții s-au întrebat ‘ce se întâmplă cu artiștii?’, alții – mai religioși din fire, s-au grăbit să judece, spunând că, indiferent de meritele muzicale pe care le-ar fi avut Chester, ‘sufletul lui nu se află printre stele’.

De parcă ar mai conta pentru cineva acest lucru!

Culmea este că la genul ăsta de postare, am văzut un share de la un preot, care a pus un emoticon de ăla cu inimioare în ochi.
Ferească Dumnezeu de așa oameni… cu ‘har’! Mai că nu a făcut bairam!

Revenind la vestea care a picat ca o bombă, culmea, fix în locul în care îi văzusem live acum câțiva ani – la Romexpo – m-a șocat să văd cum oamenii se leagă doar de efecte, nu și de cauze.

Înainte de a emite judecăți pe marginea gestului suicidal, trebuie să analizăm puțin viața acestui om. E suficient să arunci un ochi pe Wikipedia sau să urmărești 2-3 interviuri cu el pentru a-ți face o idee despre crâncenele abuzuri pe care le-a îndurat.

Să le luăm pe rând:
1. Între 7 și 13 ani a fost abuzat sexual de un bărbat.
I-a fost teamă să vorbească despre acest abuz pentru că s-a gândit că oamenii îl vor considera homosexual.
6 ani de abuz sexual pentru un copil. Puteți măcar să vă imaginați ce poate genera asta? Este un tip de abuz care se întâmplă în societate? La greu! Vorbește cineva despre acest tip de abuz? Nu!
Asta a fost cauza! De aici au plecat toate!

2. La 11 ani, părinții lui au divorțat. În urma divorțului, Chester s-a mutat cu tatăl lui, care obținuse custodia. După divorț, Chester a început să consume marijuana, alcool, opium, cocaină, metamfetamine și LSD.
La 11 ani!
Gândiți-vă puțin – copilul ăsta era abuzat și, peste acest abuz crâncen – fizico-emoțional – a băgat la greu droguri.

Un copil! Un suflet distrus, care s-a refugiat în substanțe și apoi în muzică.

Și atunci, stau eu și vă întreb: oare versurile din piesa Crawlin – care mi s-a părut cea mai tare din cariera lor – erau realitate sau ficțiune?

Ăsta este refrenul:
Crawling in my skin
These wounds, they will not heal
Fear is how I fall
Confusing what is real

Vedeți? Este simplu să spui: a fost un om slab, avea de toate!

Lucrurile nu sunt atât de simple.
Vorbim cu atâta ușurință despre abuz sau despre depresie, încât am senzația că mulți dintre noi sunt, la rândul lor, niște abuzatori, mai mult sau mai puțin declarați.

Priviți viața lui Chris Cornell, care s-a sinucis acum câteva luni. Și acolo veți vedea abuz de substanțe încă de la o vârstă extrem de fragedă. Și acolo veți găsi depresie.

Analizați viețile tuturor artiștilor care s-au sinucis și vedeți ce găsiți?

Dincolo de faimă, dincolo de bani, dincolo de talent, vorbim despre oameni, despre oameni care au avut viețile schilodite de abuzuri oribile, care s-au refugiat fie în substanțe și alcool, fie în muzică; oameni care au suferit și care nu au reușit să-și vindece rănile.

Se poate întâmpla asta? Putem admite asta?
Cred că ar fi cazul să fim în stare să admitem nu doar că se poate, ci și că se întâmplă!

Gândiți-vă că aici vorbim despre persoane publice, despre vedete! Gândiți-vă că în lumea asta mare, indiferent că vorbim despre România sau despre orice altă țară, există mii, dacă nu milioane de copii care se confruntă cu abuzuri grele, milioane de adulți care suferă în tăcere, fiind consumați pe dinăuntru de efectele traumelor trăite, oameni care, așa cum a făcut și Chester, pot să aleagă la un moment dat să arunce prosopul!

Haideți să nu-i mai judecăm, ci să îi înțelegem și, mai mult, să vedem ce putem face pentru a preveni aceste cazuri de abuz care sunt, de fapt, adevăratele crime.

Foto Credit: bleedingcool.com/

Link-uri sponsorizate

Comments