Iubirea este o artă

eu34
Link-uri sponsorizate

“Nu există nimic în lume, nicio activitate și niciun proiect, care să înceapă cu atâta speranță și care să sfârșească prost atât de adesea precum iubirea” – scrie Erich Fromm în cartea “Arta de a iubi”.

Superbă radiografie, interesantă abordare – iubirea este o artă!

Dacă privim iubirea ca pe o artă, avem șanse mari să răspundem la întrebarea: de ce vedem atâtea divorțuri?
Răspunsul este simplu: pentru că nu toți oamenii stăpânesc această artă!

Iubirea este ca un sistem de învățământ!

Unii se rezumă la 8 clase, alții fac 10, alții se opresc după BAC, alții termină și facultatea, câțiva continuă și cu Master și puțini îndrăznesc să meargă spre Doctorat!

Iubirea chiar nu se înțelege bine cu analfabetismul… emoțional!

Privind-o însă prin ochii lui Fromm – dacă iubirea este o artă, la fel ca arta de a trăi, atunci ea necesită “cunoaștere și strădanie”, adică timp și mult, dar mult exercițiu!

Ca orice artă, nu oricine o poate accesa. Ceea ce mi se pare corect. Altfel, toți am fi pictori, dansatori, cântăreți etc…

Or asta nu se întâmplă, oricât de mult s-ar încerca.

Realitatea este clară – pentru a putea performa într-o zonă, nu e suficient doar talentul, ci este nevoie de foarte multă cunoaștere și exercițiu.

Credeți că la Messi contează doar talentul? Dacă ar fi așa, atunci el nu s-ar mai antrena, ceea ce nu se poate!

Din păcate, oamenii greșesc atunci când se raportează la iubire. În loc să o vadă ca pe o artă și să se pregătească în acest sens pentru a o putea stăpâni temeinic, ei o văd ca pe un comerț. De aceea clachează la apariția primei oferte ce pare tentantă!

Fromm spune că “iubirea necesită practică repetată”. Or fix de asta fug oamenii!

De practică! Ei preferă mai degrabă micile infuzii de flamă, acele shot-uri hormonale, acel întâmplător care le răscolește ființa… practica îi plictisește.

Paradoxul iubirii tocmai ăsta este – oamenii o vor, dar o și resping în același timp!

O resping tocmai pentru că se așteaptă să fie ceva spontan, ceva ce nu necesită întreținere și multă implicare.

Or iubirea chiar nu poate funcționa fără “disciplină, concentrare și răbdare”.

Mi-e teamă că Fromm are dreptate și că, deși credem că toate ființele umane pot avea acces la iubire, lucrurile stau de fapt pe dos – ‘Iubirea este un sentiment pe care nu oricine și-l poate permite!’

De aici și atâtea eșecuri.

Și mai este un motiv pentru care oamenii eșuează pe acest drum al iubirii – refuză să înțeleagă cauzele acestor eșecuri, refuză să studieze iubirea.

Or, stau eu și vă întreb: cum poți ajunge la măiestrie fără studiu?

Vă rog să-mi arătați măcar o activitate în care poți atinge măiestria fără studiu aprofundat!

Măcar una!

Nu există!

Și atunci de ce credeți că iubirea ar funcționa altfel?

Nu există iubire fără studiu, fără cunoaștere, așa cum nu există artă fără studiu și cunoaștere.

Drept urmare, dacă vrem să înțelegem această artă, trebuie să ne lepădăm de ceea ce credeam că știm despre ea, de acel super-flu care ne-a întunecat orizonturile atâta amar de timp și să începem să punem osul la treabă.

Păreri?

P.S.1: Cea de-a doua mea carte s-a lansat. Daca vrei sa comanzi ‘Iubirea de la A la Z – Alfabetul relatiilor’, o poti face de AICI

Link-uri sponsorizate

Comments