Mihaela Radulescu si gaura din dosul moralitatii

mihaela_radulescu
Link-uri sponsorizate

Mihaela Radulescu a generat un nou jihad pe Internet. Textul se numeste – “Adam și Eva?! (Toleranta pe la spatele normalitatii)”.

Da, diva ii ataca pe gay! Frontal si fara menajamente, chiar daca in text scrie ca pe unii ii admira (?!).

Din punctul meu de vedere, Mihaela Radulescu nu greseste cu nimic in textul ei.

Ea isi exprima un punct de vedere – punctul ei de vedere!!!

Acum, daca ar fi sa vorbim despre cat de normala mai este lumea de azi, o lume care “contine inca femei si barbati care se iubesc, se casatoresc si fac copii, dar si …fosti barbati care au devenit femei, dar si-au pastrat barba, barbati care se casatoresc intre ei si cresc copii” – ajungem la o dezbatere fara o concluzie clara.

In cazul unor asemenea dezbateri, poti avea 1 milion de opinii – toate adevarate – pentru ca fiecare are propriul punct de vedere in functie de nivelul de educatie si dezvoltare personala si de nivelul de acceptare a actualei normalitati sociale.

Am spus acceptare si nu toleranta pentru ca sunt doi termeni diferiti!

Atunci cand accepti… nu mai ai ce comenta! Accepti si gata! Atunci cand spui ca esti tolerant inseamna ca acolo, undeva, in adancul tau, exista niste limite.

In cazul Mihaelei – si a altor persoane publice – exista acele limite care ies la iveala tocmai prin astfel de texte.

Acceptarea nu tine de corectitudinea politica – nu are nicio legatura cu asta. Nu, omul care accepta, accepta diversitatea vietii, fara sa incerce sa fie el cel care decide ce este normal si ce nu in lume.

Eu nu cred ca homosexualii sunt anormali. Sunt niste oameni care au o alta orientare sexuala. In rest, au o viata sociala, au joburi, merg in cluburi, in vacante, au asteptari, sperante etc… ca orice alt om normal. Si nu as merge pana acolo incat sa spun ca este alegerea lor – stiinta inca nu a rezolvat aceasta dilema!

Poti spune cel mult ca sunt altfel, desi daca privim putin in istorie, homosexualitatea si bisexualitatea exista dintotdeauna. Si lumea nu a crapat si nici nu a disparut.

Societatea s-a dezvoltat, a evoluat si am ajuns pana aici… in anul 2015, cand homosexualii au dreptul sa se casatoreasca, ba chiar sa creasca copii.

O fi bine, o fi rau? Aici fiecare judeca in felul lui. Sincer, daca ma intrebati pe mine, prefer ca un copil sa fie crescut de un cuplu gay/ lesbi decat sa ramana la orfelinat. Este parerea mea! Si nu ma intrebati daca am copil – AM!

Puteti sa ma judecati cum si cat vreti. Cata vreme cei doi ii pot asigura acelui copil o educatie frumoasa si corecta si il pot creste in iubire… de ce nu?

De ce sa privam mii de copii de sansa de a fi fericiti? Doar pentru ca se incalca “normalitatea”?

Oare? De cand iubirea tine cont de orientarea sexuala a fiecarui individ? Unde scrie ca doar heterosexualii au voie sa iubeasca copiii?

Eu chiar nu pot sa ma duc la prietenii mei gay sa le spun – “Sunteti oameni anormali, oricat va deranjeaza ca va numim asa”.

Chiar nu ii consider anormali. Este treaba lor ce fac in asternuri! Eu nu am motive sa-i judec. Eu raspund doar de sexualitatea mea… pe care o cunosc foarte bine. Drep urmare, homosexualii nu pot fi o amenintare pentru mine. Si nici pentru fiica mea!

Marlanii si needucatii (in schimb) – aparatorii moralitatii si normalitatii – oho, cu astia sunt sigur ca voi avea foarte mult de furca!

Si atunci… despre ce moralitate vorbim? Despre ce normalitate?

Foto Credit: mihaelaradulescu.ro

P.S.: Ce vi pare anormal – un gay care isi vede de treaba lui sau un hetero care isi bate constant nevasta si copiii?

Link-uri sponsorizate

Comments